Datorită „pacemakerului cerebral”, electrozii implantați pot fi controlați fără a fi nevoie să fii atins direct, iar boala poate fi gestionată prin ajustări făcute pentru corectarea simptomelor tale. Intervențiile de acest tip, realizate cu ajutorul tehnologiilor avansate, au un risc mai mic comparativ cu alte operații de neurochirurgie. Pentru pacienții care beneficiază de implantarea unui „pacemaker cerebral” – în special cei cu boala Parkinson – calitatea vieții se poate îmbunătăți considerabil, iar activitățile zilnice pot continua într-un ritm apropiat de cel obișnuit.
În ce boli este utilizat?
Pacemakerul cerebral este folosit pentru a reduce simptomele unor afecțiuni precum:
- Boala Parkinson
- Epilepsia
- Tulburările de tremor în anumite părți ale corpului (tremor esențial)
- Bolile caracterizate prin contracții involuntare ale mușchilor (distonie)
- Tulburările de tic (Tourette)
- Tulburările obsesiv-compulsive
- Depresia majoră
În plus, există studii în desfășurare privind utilizarea „pacemakerului cerebral” și în cazuri de Alzheimer și obezitate.
Care sunt efectele?
După o operație de implantare a „pacemakerului cerebral”, poți reveni rapid la activitățile tale zilnice. În special pacienții cu boala Parkinson sau cei care suferă de contracții musculare involuntare observă o schimbare majoră în funcție de simptomele lor. Crizele de tremor sau contracțiile excesive ale mușchilor fac dificil controlul mișcărilor, însă datorită acestui dispozitiv, pacienții revin la stadiile incipiente ale bolii. Pentru mulți dintre cei care trec prin această intervenție, dozele de medicamente se reduc considerabil, iar unii reușesc chiar să renunțe complet la tratamentul medicamentos.
Este important să știi că „pacemakerul cerebral” tratează eficient simptomele, dar nu elimină boala. Majoritatea bolilor neurologice apar din cauza afectării anumitor regiuni ale creierului, iar acest dispozitiv nu poate reface zonele deteriorate. Totuși, este extrem de eficient în ameliorarea simptomelor precum tremorul, dificultatea de a controla mișcările sau încetinirea acestora, cauzate de disfuncția acelor regiuni.
Datorită pacemakerului cerebral, aceste simptome sunt reduse la minimum, mai ales la pacienții cu Parkinson. Chiar și persoanele aflate în stadiile avansate, la 10 ani de la debutul bolii, pot ajunge să aibă simptome comparabile cu primele faze. Pacienți care nu mai puteau realiza sarcini simple, precum încheierea nasturilor la o cămașă, pregătirea mesei sau legarea șireturilor, și care se izolasera de viața socială, reușesc să își continue activitățile zilnice fără a mai depinde de ajutor.
Cum se realizează operația pentru implantarea pacemakerului cerebral?
Scopul aplicării unui „pacemaker cerebral” este de a transmite impulsuri electrice regulate către zonele din creier unde activitatea electrică este afectată sau deteriorată. Pentru acest lucru, este necesară mai întâi realizarea unei hărți cerebrale. Se folosesc RMN și alte metode imagistice pentru a crea această hartă, iar pe baza ei sunt stabilite regiunile unde urmează să fie plasați electrozii. În aceste zone sunt introduse cabluri subțiri care transmit activitatea electrică, iar bateria care furnizează stimulii este implantată sub claviculă sau în cavitatea toracică.
Deși, în linii mari, procesul operației este acesta, există o serie de etape care au loc înainte, în timpul și după intervenție.
Perioada preoperatorie
Înainte de operație, ți se fac mai multe teste și investigații pentru a-ți evalua starea generală. RMN-ul și tomografia cerebrală sunt folosite pentru a crea harta creierului. În plus, se efectuează analize pentru a determina dacă ești potrivit pentru anestezie.
Se fac analize de sânge și urină pentru a-ți evalua starea de sănătate generală. Printre acestea se numără hemoleucograma, testele hormonale și evaluarea funcțiilor renale, pentru a stabili dacă ești pregătit pentru intervenție. În funcție de caz, medicii pot recomanda și alte investigații suplimentare.
Deoarece operația de implantare a pacemakerului cerebral are un impact atât fizic, cât și psihologic, medicii pot recomanda și un consult psihiatric, menit să îți ofere sprijin și liniște înainte de procedură.
După ce medicii îți analizează istoricul medical, află ce medicamente folosești și după finalizarea tuturor investigațiilor, ești considerat pregătit pentru operație.
Operația
Operațiile de implantare a „pacemakerului cerebral” pot fi realizate fie cu tine treaz, fie sub anestezie generală. Decizia se ia în funcție de boala ta și de recomandarea medicului. În intervențiile efectuate cu pacientul treaz, se face o mică gaură în craniu, iar chirurgii aplică anestezie locală în zonele stabilite pe harta cerebrală, acolo unde se introduc electrozii. Deși ești conștient în timpul procedurii și al reglajelor electrozilor, nu vei simți durere. Bateriile sunt apoi implantate sub piele, de obicei în zona cutiei toracice. Pentru această etapă se folosește anestezia generală, astfel încât să nu simți disconfort.
În operațiile efectuate direct sub anestezie generală, ești adormit complet, iar în aceeași ședință medicii plasează electrozii în zona țintă și montează bateria. Operațiile de acest tip sunt considerate printre cele mai sigure intervenții pe creier. Durata lor diferă de la un pacient la altul, dar în medie variază între 2 și 5 ore.
Perioada postoperatorie
După implantarea „pacemakerului cerebral”, este recomandat să rămâi în spital în prima zi, din cauza posibilității unor complicații. Este normal să resimți durere de cap după intervenție. Amețeala este, de asemenea, un efect secundar frecvent. Totuși, dacă aceste simptome temporare devin anormal de intense, este necesară intervenția medicală.
Chiar dacă operațiile cu „pacemaker cerebral” se numără printre cele mai sigure, există totuși riscuri și posibile efecte secundare, așa cum se întâmplă la orice intervenție chirurgicală. Printre acestea se numără: obstrucții vasculare, infecții, sângerări, tulburări de vedere, pierderea echilibrului și leziuni nervoase.
Care sunt riscurile unei operații cu pacemaker cerebral?
Operațiile de implantare a „pacemakerului cerebral” au un risc mai mic decât alte intervenții din domeniul neurochirurgiei. Totuși, există factori de risc asemănători cu cei întâlniți la orice altă operație. Studiile arată că riscul de complicații severe este, în medie, de aproximativ 2%–3%. Prin comparație, complicațiile minore apar la aproximativ 10% dintre pacienți.
Printre complicațiile care pot apărea în timpul sau după operație se numără:
- Hemoragia cerebrală
- Probleme la nivelul plăgii chirurgicale
- Pierderea vederii
- Deplasarea electrozilor cerebrali
- Infecții
- Probleme de contact ale dispozitivului
Întrebări frecvente
Pacemakerul cerebral îți afectează viața de zi cu zi?
Pacemakerul cerebral, folosit pentru a reduce simptomele unor boli, nu îți afectează viața cotidiană. Poți să îți desfășori activitățile zilnice la fel ca o persoană sănătoasă.
Cât timp poate fi folosit un pacemaker cerebral?
Asemenea unei baterii, „pacemakerul cerebral” are o durată de viață limitată. Aceasta diferă în funcție de afecțiunea pentru care este utilizat. În cazul pacienților cu Parkinson, durata de viață a bateriei este, în general, de 3–5 ani. La pacienții cu distonie, bateria se consumă mai repede, din cauza diferențelor de aplicare. Variantele reîncărcabile pot fi folosite mai mult de 5 ani, iar durata estimată a acestor baterii este de aproximativ 15 ani.
Pot pacienții cu „pacemaker cerebral” să facă activități fizice?
Da. Dacă ai un „pacemaker cerebral”, poți face toate tipurile de activități fizice, la fel ca o persoană sănătoasă. Poți face exerciții regulate, poți înota și chiar poți practica sporturi precum fotbal sau tenis. Totuși, este recomandat să eviți sporturile extreme și condusul, pentru a preveni traumatismele craniene în caz de accidente.
Cine nu poate avea un pacemaker cerebral?
Pentru a beneficia de această intervenție, trebuie să îndeplinești anumite criterii. În cazul pacienților cu Parkinson aflat în stadiu incipient, care răspund la tratamentul medicamentos, „pacemakerul cerebral” nu este recomandat, în special în primii cinci ani de boală. De asemenea, dispozitivul nu se aplică pacienților cu demență moderată sau severă, celor cu episoade depresive majore și celor care au o afecțiune ce împiedică administrarea anesteziei.
Se poate face infecție după implantarea pacemakerului cerebral?
Da, dar este rară. Studiile arată că aproximativ 3% dintre pacienți dezvoltă infecții după implantare. Majoritatea acestor infecții apar în zona toracelui, acolo unde este plasată sursa de alimentare (bateria).
Pot pacienții cu pacemaker cerebral să facă investigații radiologice?
Metode precum RMN-ul cerebral, tomografia, alte tehnici imagistice și aparatele cu raze X nu afectează funcționarea „pacemakerului cerebral”. Totuși, nu este recomandată efectuarea unui RMN la nivelul corpului, deoarece poate interfera cu dispozitivul.
Pot fi reutilizate pacemakerele cerebrale nereîncărcabile?
Situația variază în funcție de model. Pentru majoritatea modelelor reîncărcabile, după ce bateria se descarcă, este posibilă reîncărcarea și reutilizarea lor.
Cât durează recuperarea după operația de implantare a pacemakerului cerebral?
Timpul mediu de recuperare este de aproximativ o lună. Această perioadă include primele zile de observație postoperatorie și intervalul de 10–14 zile necesar pentru îndepărtarea pansamentelor și firelor de sutură. Dacă apar complicații, cum ar fi efecte secundare persistente, perioada de recuperare se poate prelungi.
Vindecă operația cu pacemaker cerebral boala pentru care este aplicată?
Nu. Pacemakerul cerebral are rolul de a reduce simptomele unor boli, precum Parkinson sau distonia. Absența simptomelor, cum ar fi tremorul, este rezultatul funcționării dispozitivulu

