Prezentare generală
Endoscopia, ca termen, reprezintă o metodă de imagistică utilizată pentru organele cu lumen.
În practică, atunci când se vorbește despre endoscopie, cel mai adesea se face referire la explorarea tractului digestiv superior (esofag, stomac și intestin subțire). Din acest motiv, termenul medical esofagogastroduodenoscopie este sinonim cu endoscopia.
În cadrul procedurii, se folosește un tub subțire și flexibil, prevăzut cu o cameră video, numit endoscop. Acesta este introdus prin cavitatea bucală și avansat către esofag, stomac și intestinul subțire. În acest timp, se investighează cauzele simptomelor care își pot avea originea în sistemul digestiv superior.
Endoscopia se realizează pentru a vizualiza direct tractul digestiv superior atunci când ai simptome digestive (cum ar fi dureri abdominale, crampe, dificultăți la înghițire, modificări ale tranzitului intestinal, dureri de stomac sau dispepsie) ori când analizele de scaun, testele de laborator sau radiografiile arată rezultate suspecte.
În timpul examinării tractului digestiv superior, medicul gastroenterolog investighează atât cauzele simptomelor tale actuale, cât și posibile alte afecțiuni. Așa cum se întâmplă și în cazul colonoscopiei, endoscopia permite atât stabilirea diagnosticului, cât și aplicarea unui tratament.
Printre anomaliile posibile ale tractului digestiv superior se numără, fără a se limita la acestea: probleme care pot cauza dificultăți la înghițire, sângerări, ulcere, inflamații, modificări anormale ale țesutului, corpi străini, îngustări sau formațiuni canceroase.
Este rar să apară complicații în timpul endoscopiei tractului digestiv superior, iar atunci când acestea se dezvoltă, de obicei pot fi gestionate cu ușurință. Cele mai frecvente sunt reacțiile la medicamente și sângerările la locul biopsiei. Perforația tractului digestiv examinat cu endoscopul reprezintă o complicație extrem de rară.
În sala de endoscopie există toate instrumentele, echipamentele și mijloacele necesare pentru a gestiona posibilele riscuri și complicații.
Specialiștii noștri vor lua toate măsurile pentru a minimiza riscul de complicații, iar medicii te vor informa atât despre riscurile enumerate mai sus, cât și despre orice alte posibile complicații. Toate întrebările și nelămuririle tale vor fi discutate înainte de procedură.
Prezența alimentelor nedigerate în esofag, stomac sau în prima porțiune a intestinului subțire va compromite calitatea endoscopiei digestive superioare.
Deoarece endoscopia este o procedură electivă (planificată), ți se va cere să oprești consumul de alimente și lichide cu opt ore înainte de intervenție.
În etapa de pregătire, trebuie să informezi medicul despre toate medicamentele eliberate pe bază de rețetă sau fără rețetă pe care le iei pentru diabet zaharat, hipertensiune, valori crescute ale grăsimilor sau colesterolului, precum și pentru alte afecțiuni, dar și despre suplimentele cu vitamine și minerale. Medicul îți va explica ce medicamente trebuie să oprești, după consultarea cu un alt specialist din spital, sau îți poate ajusta doza acestora.
Deoarece vei fi sedat în timpul procedurii, va fi nevoie să te însoțească un membru al familiei sau un prieten care să te conducă acasă după ce procedura este finalizată și starea ta generală este stabilizată. Dacă acest lucru nu este posibil, poți solicita sprijinul personalului medical pentru a organiza transportul către domiciliu.
După finalizarea pregătirilor, vei fi transferat în sala de endoscopie și așezat pe masa de procedură. Medicul îți va administra un agent sedativ, astfel încât să nu simți procedura. Sedativele te vor ajuta să te relaxezi și să adormi ușor, reducând la minimum disconfortul provocat de intervenție.
Semnele tale vitale sunt monitorizate pe tot parcursul procedurii. Gâtul îți va fi anesteziat local, pentru că există riscul să muști accidental endoscopul și să îți rănești cavitatea bucală. În acest scop, se folosește un spray special. În plus, ți se va aplica un muștiuc din cauciuc pentru a-ți menține gura deschisă.
Endoscopul este apoi introdus prin cavitatea bucală și avansat până în esofag. După vizualizarea mucoasei esofagului, medicul evaluează structura și tonusul unui inel muscular situat între capătul distal al esofagului și intrarea în stomac, numit sfincter.
Endoscopul este avansat în stomac, iar mucoasa din toate regiunile stomacului (pilor, antru, corp) este examinată. Dacă se observă un ulcer, acesta poate fi biopsiat sau coagulat (cauterizat) cu ajutorul unui dispozitiv numit electrocauter. De asemenea, în și în jurul ulcerului se pot injecta medicamente pentru a favoriza formarea țesutului cicatricial. Dacă este detectată o creștere anormală a mucoasei, pot fi recoltate probe pentru biopsie înainte ca leziunea să fie complet îndepărtată.
În final, endoscopul este avansat până la duoden, prima porțiune a intestinului subțire, iar examinarea endoscopică se încheie; după evaluare, diagnosticul și tratamentul sunt completate. Endoscopul este apoi retras, iar tu ești supravegheat într-o sală specială până când efectele sedativului dispar. Înainte de externare, medicul îți poate face recomandări dietetice și îți poate prescrie medicamente. Este foarte important să respecți cu strictețe instrucțiunile medicului pentru a preveni riscurile și pentru a-ți asigura confortul după procedură. Deoarece ți s-a administrat un agent sedativ, un membru al familiei sau un prieten ar trebui să te conducă acasă. Dacă acest lucru nu este posibil, poți solicita sprijinul personalului medical pentru organizarea transportului.
Simptome precum balonare, eliminarea frecventă a gazelor, ușoare dureri în gât și iritații sunt normale și pot apărea în timpul sau după endoscopie. Totuși, dacă observi febră, dificultăți de respirație, sânge sau scaune negre, dificultăți la înghițire, dureri abdominale insuportabile, vărsături sau sânge în vărsături, trebuie să contactezi imediat medicul sau să mergi la cea mai apropiată unitate medicală.
Toate constatările identificate în timpul endoscopiei sunt consemnate într-un raport. Dacă au fost recoltate probe pentru biopsie, acestea vor fi analizate în laboratorul de anatomie patologică. Medicul te va informa apoi cu privire la tratament, măsuri de precauție și recomandări, în funcție de toate rezultatele obținute.