Ce este un infarct miocardic?
Infarctul miocardic, cunoscut în medicină sub denumirea de myocardial infarction, este una dintre cele mai temute afecțiuni cardiovasculare. Mulți oameni se întreabă „Ce este un infarct?” și, inevitabil, „De ce apare?”. Un infarct apare atunci când vasele coronare care alimentează inima se blochează, ceea ce duce la afectarea țesutului muscular cardiac. Oprirea fluxului de sânge provoacă leziuni severe inimii, motiv pentru care este esențială deschiderea rapidă a vaselor și prevenirea pierderii de țesut cardiac printr-o intervenție corectă și la timp.
Simptomele infarctului miocardic
Un infarct poate avea simptome variate, de la ușoare la severe. Cel mai frecvent simptom este durerea toracică intensă, descrisă ca o greutate apăsătoare în spatele sternului. Această durere nu se modifică odată cu respirația sau mișcarea și poate iradia către maxilar, spate, umăr, braț, abdomen sau gât. În unele cazuri, amorțeala brațului drept sau a degetelor de la mâna stângă poate fi un semn al unui infarct. Durerea nu dispare de la sine fără o intervenție medicală. Alte manifestări includ greață, vărsături, transpirații reci și bruște, amețeală, stare generală de rău, oboseală accentuată, dificultăți de respirație și tulburări de ritm cardiac.
Se pune adesea întrebarea cât timp pot dura simptomele unui infarct miocardic. În general, durerea provocată de un atac de cord nu dispare de la sine fără o intervenție medicală adecvată.
Printre simptomele unui infarct se numără greața și vărsăturile, transpirațiile reci și bruște, amețeala, starea generală de disconfort, oboseala accentuată, dificultățile de respirație și tulburările de ritm cardiac. Contrar credinței populare, simptomele unui infarct nu apar întotdeauna sub forma unei dureri toracice intense și bruște. Unele persoane – în special pacienții cu diabet – pot suferi un infarct silențios, fără manifestări evidente. De asemenea, există diferențe între simptomele la bărbați și femei. Conform cercetărilor realizate de American Heart Association, bărbații prezintă mai frecvent dureri de spate sau de maxilar, dificultăți de respirație, greață și vărsături, începând de obicei cu o presiune toracică ce se extinde spre braț. La femei, simptomele sunt mai localizate în zona cutiei toracice.
Cum apare infarctul miocardic
Cauza principală a unui atac de cord este formarea unui cheag de sânge ca urmare a ruperii plăcilor depuse pe peretele vascular din cauza acumulării de colesterol. În urma acestei obstrucții, fluxul de sânge către mușchiul inimii este insuficient, iar celulele musculare cardiace încep să moară, zona afectată pierzându-și funcționalitatea. Fiecare secundă contează, deoarece moartea celulelor miocardice este continuă. De aceea, intervenția rapidă este esențială.
Cauzele infarctului miocardic
Cel mai important factor dintre cauzele infarctului miocardic este acumularea plăcilor de colesterol pe peretele arterial (ateroscleroza). Acest proces duce la rigidizarea pereților vaselor de sânge și la îngustarea lumenului arterial. Când vasele îngustate nu mai pot asigura un flux suficient de sânge oxigenat către mușchiul inimii, apare riscul unui atac de cord. Alte cauze frecvente includ alimentația nesănătoasă, stresul excesiv, predispoziția genetică și fumatul.
La multe persoane, depunerile de grăsimi sau plăci în arterele coronare evoluează în tăcere timp de ani de zile. Factori de risc cumulativi duc, treptat, la blocarea vaselor, iar fumatul accelerează semnificativ acest proces, crescând de trei ori riscul de infarct atât la bărbați, cât și la femei.
Un alt factor major este nivelul crescut de LDL, cunoscut drept „colesterol rău”. Pentru a-l menține la valori minime, este indicată evitarea alimentelor precum carnea procesată (salami, cârnați), carnea roșie în exces, midiile, calamarul, alimentele prăjite, organele, smântâna, maioneza, produsele lactate integrale și untul.
Diabetul reprezintă, de asemenea, un risc important pentru infarct. Studiile arată că persoanele cu diabet sunt mai predispuse la atacuri de cord, deoarece boala reduce elasticitatea pereților vasculari, crește tendința de coagulare a sângelui și face ca celulele de pe suprafața internă a vaselor să fie mai vulnerabile la leziuni. Când aceste efecte se combină cu lipsa de activitate fizică și cu o dietă dezechilibrată, riscul de infarct crește considerabil.
Alte cauze ale infarctului miocardic includ:
Hipertensiunea arterială
Obezitatea
Lipsa activității fizice
Bolile cardiace congenitale
Vârsta înaintată (peste 55 de ani la femei și peste 45 de ani la bărbați).
Cât timp durează un infarct?
În ceea ce privește durata unui infarct, arsurile și senzația de constricție în piept, paloarea, transpirațiile și dificultățile de respirație se numără printre primele semne. Dacă un vas coronarian este complet blocat, aceste simptome pot persista ore întregi și este puțin probabil ca durerea să dispară fără intervenția medicală necesară. Dacă vasul nu este complet obstruat, ci doar îngustat, durerea toracică intensă poate dura aproximativ 10-15 minute. Cei care se întreabă cât durează un infarct ar trebui să fie atenți la aceste semne și să acționeze rapid și corect din momentul apariției lor.
Ce ar trebui să faci în caz de infarct?
În caz de infarct, reacția rapidă este esențială atât pentru propria siguranță, cât și pentru a ajuta pe cineva aflat în această situație. Durerea toracică, primul și cel mai important simptom, începe sub forma unei presiuni sau arsuri și se poate extinde către gât și braț. Transpirațiile reci apar pe spate și frunte. Uneori, infarctul se manifestă prin simptome severe, alteori printr-un disconfort aparent ușor. În această perioadă, durerea crește la efort și se ameliorează la repaus, dar nu dispare complet. Poate dura peste o jumătate de oră și poate fi însoțită de transpirații reci și greață. De aceea, orice durere toracică, fie ea ușoară sau severă, trebuie luată în serios.
În timpul unui infarct miocardic, fiecare secundă contează. Este esențial să ajungi cât mai repede la o unitate medicală. Persoana care suferă un infarct nu trebuie să meargă singură la spital și trebuie să evite activitățile ce solicită mai mult oxigen, cum ar fi urcatul scărilor. Primele măsuri pe care le poți lua pentru tine sau pentru cineva din jur aflat într-o astfel de situație pot fi:
- Primul lucru pe care îl poți face pentru tine sau pentru cineva din jur care prezintă simptome de infarct este să suni imediat la 112 și să ceri ajutor medical de urgență.
- Dacă ești singur și ai telefonul la îndemână, sună ambulanța și anunță-ți rudele.
- Descheie sau slăbește gulerul cămășii ori al cravatei pentru a facilita respirația.
- Dacă în apropiere se află o persoană cu pregătire în acordarea primului ajutor, roag-o să intervină; în caz contrar, nu permite nimănui fără instruire medicală să îți aplice manevre și cere-i doar să solicite ajutor.
- Asigură-te că încăperea este bine aerisită, deschizând ferestrele și ușile pentru a permite pătrunderea oxigenului.
- Dacă infarctul se produce în timp ce conduci, trage imediat pe dreapta și cere ajutor.
Poate un pacient cu stent să facă infarct din nou?
În ceea ce privește riscul de recurență, după un infarct, arterele blocate sunt deschise de medic printr-o procedură de angiografie și montarea unui stent. Aceasta este una dintre primele măsuri medicale aplicate în infarct și trebuie efectuată de un medic specialist într-un spital. Ca orice intervenție chirurgicală, montarea stentului implică anumite riscuri. De asemenea, există posibilitatea ca unele vase să nu fie stentate sau ca, în timp, vasul tratat să se îngusteze sau să se blocheze din nou, ceea ce poate provoca un al doilea infarct. Din acest motiv, tratamentul medicamentos prescris după implantarea stentului trebuie urmat cu strictețe, recomandările medicului specialist trebuie respectate, iar controalele periodice nu trebuie neglijate.

